Analiza SWOT – Ce este, Importanță și Exemple
În lumea vastă și într-o continuă schimbare a antreprenoriatului, unde provocările și oportunitățile se regăsesc la fiecare pas, nevoia unui drum clar către succes este primordială.
La fiecare pas, antreprenorii în devenire se confruntă cu decizii importante, iar fiecare decizie trebuie luată sub presiunea și greutatea momentului.
În astfel de momente, analiza SWOT se dovedește a fi o busolă, oferind un cadru holistic pentru evaluarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor.
Acest articol vă propune o detaliere a acestei analize, unde o singură literă poate debloca o întreagă lume de perspective și poate oferi claritatea necesară triumfului antreprenorial. Descoperiți cum SWOT vă poate propulsa afacerea către noi culmi, fără a lăsa nicio oportunitate neexploatată.
Așa ar fi putut suna introducerea noastră, dar mi s-a spus să nu mai scriu “romane”.
În schimb, vă pot spune că articolul este dedicat SWOT-ului, o tehnică de analiză strategică pentru antreprenori, menită să îi ajute în luarea deciziilor.
Haideți să detaliem!
Ce este o analiză SWOT? Definiție pe înțelesul tuturor.
Analiza SWOT (cunoscută și ca TOWS) este un instrument de planificare strategică folosit de antreprenori în evaluarea factorilor (interni și externi) de influență asupra afacerii lor.
Acronimul SWOT vine de la Strengths, Weaknesses, Opportunities și Threats (puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări).
Cu ajutorul analizei SWOT, antreprenorii pot vedea imaginea mare, imaginea de ansamblu a poziției afacerii lor în piață astfel încât să poată lua decizii informate cu privire la strategia lor de business.
Sunt două tipuri de factori de analizat. Factori interni: puncte forte, puncte slabe. Factori externi: oportunități și amenințări.
Analiza începe cu identificarea și evaluarea factorilor interni, punctele forte și punctele slabe.
Punctele forte sunt factorii care oferă unei afaceri un avantaj competitiv, factori precum aptitudini unice, brand puternic și ușor de recunoscut, procese eficiente, etc.
Punctele slabe se referă la factorii interni care au nevoie de îmbunătățiri, precum lipsa resurselor, tehnologie depășită, prezență pe piață limitată, etc.
Următorul pas pentru antreprenori este să identifice și să evalueze factorii externi (oportunitățile și amenințările).
Oportunitățile se referă la condițiile externe și la tendințele din piață care pot fi manipulate în condiții favorabile creșterii și scalării business-ului. Câteva exemple: piețe în dezvoltare, tehnologii noi, preferințe noi ale consumatorilor, etc.
Al doilea factor extern, amenințările sunt factori care pot încetini sau împiedica dezvoltarea afacerii. Câteva exemple: competiție în creștere, recesiune economică, reglementări legale, etc.
Identificarea acestor factori permite antreprenorilor să continue cu următorul pas din analiza SWOT, dar până atunci trebuie să înțelegem de ce este importantă această analiză pentru o afacere.
De ce este importantă analiza SWOT pentru o afacere?
Scopul analizei este să ajute la dezvoltarea unei strategii care să valorifice punctele forte, să atenueze efectele punctelor slabe, să exploateze oportunitățile și să diminueze amenințările.
Analiza SWOT oferă ajutor antreprenorilor în aceste activități cheie:
- Luarea de decizii strategice informate
Analiza SWOT este, în primul rând, un instrument important în luarea deciziilor informate. Cunoscând toți factorii de influență, atât interni, cât și externi, un antreprenor poate lua decizia corectă pentru viitorul afacerii sale și va cunoaște deja posibilele efecte ale deciziei sale.
- Planificarea business-ului
Efectele analizei SWOT se vor vedea și în adaptarea planului și modelului de business. Cu ajutorul acestei analize, se pot adapta targeturile la un nivel realist și se pot seta obiective bazate pe actuala poziție în piață a afacerii.
Aceste adaptări între planurile de business și perspectivele extrase din analiza SWOT permit antreprenorilor să creeze și să aplice strategii practice pentru afacerea lor.
- Maparea avantajelor competitive
Identificarea punctelor forte permite crearea unei strategii care să maximizeze efectul acestora și care să creeze avantaje competitive.
Aceste puncte oferă antreprenorilor o bună înțelegere despre unicitatea afacerii lor. Astfel, se ajunge la o poziționare eficientă a produselor în piață și la o conversie bună a clienților.
În plus, prin minimizarea efectelor amenințărilor, afacerile își pot spori adaptabilitatea și rezistența în fața factorilor de influență negativi.
- Alocarea resurselor
Alocarea resurselor este esențială pentru orice business, iar o analiză SWOT va ajuta antreprenorii să identifice zonele unde trebuie alocate extra resurse.
Alocarea resurselor pentru puncte forte cheie și oportunități permite afacerilor să se concentreze pe maximizarea șanselor lor de succes și să evite eforturile nenecesare.
- Managementul riscului
Managementul riscului este o altă activitate cheie care poate fi îmbunătățită cu ajutorul analizei SWOT. Identificare amenințărilor permite afacerilor să managerieze riscurile la care sunt expuse. Identificarea acestor factori ajută antreprenorii să dezvolte planuri și strategii pentru evitarea acestor riscuri.
Această abordare proactivă este necesară pentru a crește o afacere într-un mediu volatil.
Ce elemente conține o analiză SWOT?
Analiza SWOT cuprinde 2 etape:
- Identificarea factorilor de influență
- Maparea relațiilor între factorii de influență.
Identificarea factorilor de influență
Factorii de influență asupra unei afaceri se împart în două categorii:
Factori interni: puncte tari și puncte slabe
Factori externi: oportunități și amenințări.
Factorii interni dintr-o analiză SWOT se referă la caracteristici și atribute ale unei afaceri care pot afecta funcționarea, performanța sau scalarea acesteia. Acești factori provin din interiorul afacerii.
Strengths -> Puncte forte (Puncte tari)
Se referă la caracteristicile și capabilitățile pozitive ale unei afaceri. Acești factori interni fie oferă un avantaj competitiv, fie contribuie la succesul și creșterea afacerii.
Cele mai întâlnite exemple se referă la:
- Unicitate
- Reputație brand
- Calitate produs
- Forță de muncă
- Eficiență operațională
- Acces la resurse cheie
- Tehnologie brevetată
- Relații clienți puternice și clienți loiali
Identificarea punctelor forte permite afacerilor, în primul rând, să se diferențieze și să profite de calitățile lor unice.
Weaknesses -> Puncte slabe
Sunt factorii interni care împiedică creșterea și performanța unei afaceri. Identificarea punctelor slabe oferă afacerilor posibilitatea să le corecteze și să-și îmbunătățească procesele operaționale.
Cele mai întâlnite exemple se referă la:
- Finanțare limitată
- Infrastructură proastă sau lipsă infrastructură
- Tehnologie depășită
- Prezență pe piață limitată
- Brand necunoscut
- Aptitudini și expertiză insuficiente
- Procese ineficiente
- Serviciu relații clienți slab
Identificarea punctelor slabe permite afacerilor și antreprenorilor să dezvolte strategii pentru a depăși aceste piedici și pentru a-și îmbunătăți poziția pe piață.
Factorii externi dintr-o analiză SWOT se referă la influențele și condițiile provenite din exteriorul unei afaceri (care nu se află sub controlul afacerii) care pot avea un impact asupra performanței și succesului acesteia. Acești factori, de obicei, provin din mediul în care afacerea activează și din evoluția și dinamica piețelor.
Opportunities -> Oportunități
Se referă la condițiile și tendințele favorabile, provenite din exterior, care pot fi folosite pentru a câștiga avantaje.
Identificarea oportunităților permite afacerilor să valorifice zone neexploatate sau în curs de dezvoltare care pot duce la creștere și succes.
Cele mai întâlnite exemple se referă la:
- Extindere în piață sau potențial de creștere în zone geografice noi sau cu segmente noi de clienți
- Avansuri tehnologice care pot îmbunătăți produsele sau procesele operaționale
- Schimbări în preferințele și comportamentul consumatorilor care pot fi aliniate cu oferta afacerii
- Parteneriate strategice și colaborări care pot crea sinergii
- Reglementări legale care pot fi în favoarea industriei sau a pieței
- Tendințe economice sau nișe în piață
Identificarea oportunităților permite antreprenorilor și afacerilor să se poziționeze strategic, astfel încât să câștige avantaje competitive.
Threats -> Amenințări
Se referă la factori externi care pot aduce riscuri sau piedici în creșterea performanței afacerii.
Identificarea acestor factori permite dezvoltarea de strategii și planuri pentru a mitiga sau a depăși efectul acestora.
Cele mai întâlnite exemple se referă la:
- Competiție acerbă sau saturarea pieței
- Fluctuații economice și recesiuni
- Avansuri tehnologice rapide care elimină produsele afacerii
- Schimbări în tendințele din piață sau în preferințele consumatorilor care nu se aliniază cu oferta afacerii
- Reglementări legale care influențează negativ industria
- Lipsă materie primă sau aptitudini
- Reputație deteriorată
Identificarea amenințărilor permite afacerilor să managerieze proactiv riscurile și să creeze planuri pentru a depăși aceste potențiale piedici într-un mod eficient.
Maparea relațiilor între factorii de influență – Matricea TOWS
Această etapă cuprinde interrelaționarea factorilor identificați. Scopul acestor interrelaționări este de a supune o categorie de factori la influența altei categorii pentru a identifica potențialele efecte și pentru a dezvolta strategiile necesare atingerii succesului și scalării afacerii.
Relațiile factorilor în matricea TOWS (analiza SWOT):
Puncte forte – Oportunități: relație max-max
În această relație, antreprenorii pot stabili cum își pot folosi punctele forte pentru a profita de oportunitățile identificate. Pot încerca să se folosească de punctele forte ale afacerii lor pentru a valorifica oportunitățile create de piață și tendințele acesteia.
Relația SO dezvoltă strategii care se concentrează pe maximizarea efectelor produse de alinierea dintre capabilitățile interne și oportunitățile externe.
Puncte forte – Amenințări: relație max-min
Această relație folosește punctele forte pentru a contracara efectele amenințărilor. Afacerile și antreprenorii pot dezvolta strategii de protecție împotriva potențialelor riscuri provenite din tendințele pieței.
Relația ST produce strategii care se concentrează pe minimizarea impactului amenințărilor prin utilizarea capabilităților existente.
Puncte slabe – Oportunități: relație min-max
Această relație ajută antreprenorii să exploreze posibilitățile de diminuare a punctelor slabe prin valorificarea oportunităților. Astfel, antreprenorii își pot poziționa afacerea într-un mod care să le permită să captureze momentul oportun creat de piață și să își îmbunătățească avantajul competitiv.
Relația WO generează strategii bazate pe îmbunătățirea punctelor slabe pentru a putea exploata oportunitățile identificate.
Puncte slabe – Amenințări: relație min-min
Această relație implică identificarea metodelor de minimizare a punctelor slabe cu scopul de a anula efectele amenințărilor.
Relația WT duce la dezvoltarea de strategii folosite în protecția afacerii împotriva amenințărilor externe.
În baza acestor interrelaționări se creează strategii utile pentru dezvoltarea viitorul afacerii.
Strategii ce pot rezulta dintr-o analiză SWOT
Odată ce ai identificat factorii relevanți și ai mapat potențialele relații între ei, te poți gândi la dezvoltarea strategiilor. Aceste strategii sunt esențiale pentru a-ți consolida poziția pe piață și pentru a-ți atinge obiectivele de afaceri.
Prin înțelegerea și aplicarea acestor strategii, îți poți asigura un viitor de succes în business, adaptându-te în mod inteligent la mediul concurențial și valorificând avantajele pe care le ai.
Mai jos, vei regăsi câteva exemple de strategii derivate din analize SWOT, care pot fi aplicate cu succes în funcție de situația specifică a fiecărei afaceri în parte.
Strategie de consolidare
Reprezintă un plan de acțiune pentru abordarea și îmbunătățirea punctelor slabe identificate. Acest plan se concentrează pe dezvoltarea și consolidarea aspectelor interne ale unei afaceri pentru a reduce vulnerabilitățile.
Exemple de tactici pentru strategia de consolidare:
- Îmbunătățirea resurselor interne
Poate implica investiții în formarea angajaților, în îmbunătățirea infrastructurii sau în modernizarea echipamentelor pentru a spori capacitățile și competențele organizației. Scopul va fi, întotdeauna, de a îmbunătăți performanța și eficiența afacerii.
- Reorganizarea proceselor și operațiunilor
Poate implica automatizarea anumitor activități, eficientizarea metodelor de gestiune a stocurilor sau optimizarea fluxurilor de informații din cadrul organizației. Scopul este de a revizui și de a optimiza procesele pentru a reduce ineficiența.
- Extinderea parteneriatelor și colaborărilor
Implică stabilirea de parteneriate strategice cu alte organizații relevante pentru a beneficia de expertiza lor în scopul obținerii unui avantaj competitiv.
Strategie de protecție
Reprezintă un plan dezvoltat pe baza relațiilor dintre factorii interni și amenințări, care are ca scop contracararea efectelor amenințărilor.
Rezultatele interrelaționării factorilor pot fi transformate în măsuri și implementate pentru a reduce impactul negativ al factorilor externi și pentru a proteja poziția afacerii în piață.
Exemple de tactici pentru strategia de protecție
- Gestionarea riscurilor
Implică identificarea și evaluarea riscurilor provenite din amenințările externe.
După evaluarea acestora, trebuie create planuri pentru gestionarea lor.
De exemplu, o strategie de protecție poate presupune dezvoltarea unui plan de continuitate a afacerii pentru a face față evenimentelor neprevăzute, asigurarea împotriva riscurilor principale sau, pur și simplu, dezvoltarea de planuri pentru a reduce potențialul impact al amenințărilor.
- Îmbunătățirea avantajului competitiv
Implică dezvoltarea și consolidarea punctelor forte ale afacerii pentru a face față competiției și amenințărilor. Prin dezvoltarea unor avantaje competitive distincte și unice, afacerea devine mai rezistentă la competiție și la presiunea pieței.
Poate include, de exemplu, inovarea constantă a portofoliului de produse, îmbunătățirea experienței clienților sau construirea unui brand puternic.
- Adaptarea la schimbările de mediu
Implică adaptarea la schimbările și tendințele din mediul de afaceri extern.
Afacerile trebuie să fie flexibile și să reacționeze rapid la schimbările din piață pentru a se proteja împotriva amenințărilor.
Poate include, de exemplu, monitorizarea constantă a concurenței, a evoluțiilor tehnologice și a reglementărilor cu scopul ajustării strategiilor și tacticilor în consecință.
Strategie de transformare
Reprezintă un plan de acțiune pentru a aborda și a îmbunătăți aspectele interne slabe identificate. Scopul este de a spori performanța afacerii și de a consolida poziția acesteia pe piață.
Exemple de tactici pentru strategia de transformare
- Reorganizare structurală
Implică modificări în structura organizațională pentru atingerea unui nivel de eficiență superior.
De exemplu, poate implica reorganizarea departamentelor sau crearea de echipe multidisciplinare pentru a îmbunătăți comunicarea și colaborarea între părți diferite ale afacerii.
- Inovație și tehnologie
Implică adoptarea și implementarea unor soluții inovatoare cu scopul de a crește eficiența operațională.
Prin adoptarea tehnologiilor digitale și automatizarea corecta a proceselor afacerea se poate diferenția pe piață și își poate îmbunătăți performanța.
De exemplu, în prezent afacerile se întrec în implementarea inteligenței artificiale.
- Schimbarea modelului de afaceri
Implică evaluarea și ajustarea bazei modelului de afaceri cu scopul de a fi adaptat la noile cerințe ale pieței.
Prin exploatarea unor noi segmente de piață, dezvoltarea de noi produse sau adaptarea celor deja existente, afacerea poate genera oportunități noi.
Strategia de evitare
Reprezintă un plan de acțiune pentru evitarea efectelor produse de interrelaționarea dintre punctele slabe și amenințările identificate în analiza SWOT.
Scopul acestei strategii este să prevină sau să reducă riscurile produse de efectul acestei relații și să protejeze afacerea de posibilele consecințe negative.
Exemple de tactici pentru strategia de evitare:
- Eliminarea sau limitarea punctelor slabe
Implică eliminarea punctelor slabe interne care ar putea afecta performanța afacerii.
Poate implica, de exemplu, înlocuirea unor sisteme sau procese ineficiente, rezolvarea problemelor de management sau îmbunătățirea competențelor angajaților.
- Eliminarea sau evitarea amenințărilor externe
Implică identificarea și implementarea măsurilor preventive pentru a evita sau a minimiza efectul amenințărilor asupra afacerii.
Poate implica, de exemplu, diversificarea piețelor sau a lanțului de aprovizionare pentru a reduce dependența de un singur segment de piață sau furnizor.
- Planuri de criză și continuitate
Implică elaborarea și implementarea de planuri de criză și continuitate pentru a face față evenimentelor neprevăzute.
Poate implica, de exemplu, dezvoltarea și testarea planurilor de gestionare a crizelor, inclusiv proceduri de urgență, comunicare clară și acțiuni preventive pentru a minimiza efectul negativ al evenimentelor imprevizibile.
Alte strategii des întâlnite
- Strategie de exploatare a oportunităților
Implică identificarea și dezvoltarea de planuri pentru a profita de oportunitățile identificate în analiza SWOT.
Poate implica extinderea pe piețe noi, lansarea de noi produse sau servicii, sau crearea de parteneriate strategice.
- Strategie de diferențiere
Implică crearea unui avantaj competitiv distinct prin identificarea și promovarea unor caracteristici unice ale afacerii.
Acest tip de strategie se concentrează pe evidențierea punctelor forte și valorilor unice ale afacerii, astfel încât aceasta să se distingă de competiție și să atragă clienți loiali.
- Strategie de optimizare
Implică utilizarea eficientă și strategică a resurselor afacerii.
Acest tip de strategie se concentrează pe gestionarea eficientă a costurilor, optimizarea proceselor operaționale și creșterea eficienței pentru a maximiza profitabilitatea și performanța afacerii.
- Strategie de creștere
Implică dezvoltarea unui plan de acțiune pentru a extinde afacerea și a obține creștere în capital de piață, segmente de clienți sau venituri.
Acest tip de strategie își poate atinge scopul prin fuziuni și achiziții, extindere geografică, diversificare portofoliu produse sau penetrarea de noi piețe.
- Strategie de colaborare
Implică stabilirea de relații și colaborări cu alte companii sau organizații pentru a obține avantaje reciproce.
Acest tip de strategie poate include parteneriate de distribuție, acorduri de licențiere, colaborări pentru cercetare și dezvoltare sau formarea de parteneriate strategice.
- Strategie de comunicare
Implică dezvoltarea și implementarea de tactici și planuri de marketing pentru a crește vizibilitatea brandului sau pentru a atrage clienți noi.
Poate include campanii publicitare, marketing digital, relații publice și campanii de vânzări.
Este important de reținut că strategiile derivate dintr-o analiză SWOT variază în funcție de contextul specific al afacerii și de obiectivele acesteia.
Să recapitulăm
Care sunt beneficiile aduse de o analiză SWOT?
- Evaluare obiectivă a afacerii
- Identificarea avantajelor competitive
- Luarea de decizii informate
- Planificare strategică
- Identificare riscuri
- Alocare eficientă a resurselor
Care sunt limitările unei analize SWOT?
- Subiectivitate (a celui care face analiza/ a individului)
- Simplificare excesivă
- Lipsă de prioritizare
- Focus exclusiv pe prezent
- Lipsă acuratețe informații
- Rigiditate
Cum faci o analiză SWOT?
Primul pas din analiza SWOT este identificarea factorilor de influență, atât interni, cât și externi.
Factori interni
Puncte forte: Identificați și evaluați avantajele și resursele interne ale afacerii (expertiza, calitate produse sau servicii, reputație, brand, competențe, eficiență operațională, etc.).
Puncte slabe: Identificați și evaluați factorii interni care pot fi îmbunătățiți (competențe lipsă sau limitate, resurse limitate, sisteme ineficiente, etc.).
Factori externi
Oportunități: Identificați și evaluați tendințele din piață, feedback-ul și nevoile clienților, modificările legislative, inovațiile tehnologice și alți factori externi care pot oferi oportunități pentru creștere.
Amenințări: Identificați și evaluați factorii externi care pot afecta negativ afacerea, factori precum concurența, schimbările de reglementare, evoluțiile tehnologice disruptive și instabilitatea economică.
Al doilea pas din analiză este crearea listei de factori.
Odată ce ați listat toți factorii, veți trece la interrelaționarea acestora. Veți analiza relațiile și interdependențele. Este esențial să înțelegeți modul în care factorii interacționează.
Următorul pas constă în dezvoltarea de strategii.
În baza pașilor precedenți veți crea strategii pentru a vă atinge scopurile afacerii. Strategiile prezentate anterior sunt doar câteva exemple des întâlnite. Fiecare afacere are specificul ei și fiecare strategie dezvoltată va avea caracteristicile ei aparte.
Ultimul pas al analizei SWOT este implementarea și monitorizarea strategiilor.
Veți vrea să urmăriți efectele și rezultatele schimbărilor produse de strategiile alese. În funcție de scop, rezultate și de schimbările din mediul de afaceri, puteți ajusta strategia.
În funcție de mărimea afacerii, veți vrea să implicați o echipă multidisciplinară în procesul de analiză SWOT.
De asemenea, analiza SWOT este un proces continuu și trebuie revizuită periodic pentru a rămâne actualizată și relevantă.
Exemplu de analiză SWOT pentru o firmă
Caz:
- Clasicul model de analiză SWOT, al unui magazin online de haine pentru femei și bărbați
- Vechime de 1 an pe piață
- Sustenabil
- Se dorește creșterea cifrei de afacere
SWOT
Punctele forte
- Sustenabil financiar
- Stabilit pe piață
- Bază de clienți loiali
- Producție proprie
Puncte slabe
- Diferențiere dificilă
- Lipsă unicitate
- Portofoliu produse limitat
Oportunități
- Piața pentru materiale eco este în creștere
- Număr cumpărători online în creștere
Amenințări
- Competiție acerbă (cea mai aglomerată industrie în eCommerce).
- Se folosesc bugete de marketing foarte mari în această industrie.
| Matrice TOWS | ||
| Puncte forte: – Afacere sustenabila; – Stabilită pe piață; – Bază de clienți loiali; – Producție proprie; | Puncte slabe: – Diferențiere dificilă; – Lipsă unicitate; – Portofoliu produse limitat; | |
| Oportunități: – Piața pentru materiale eco este în creștere; – Număr cumpărători online în creștere; | (SO: max-max) Sustenabilitatea și stabilitatea pe piață pot fi afectate de numărul de cumpărători în creștere. O comunicare activă cu segmentele de piață adiționale poate aduce o creștere a cifrei de afaceri. Baza de clienți loiali relaționată cu piața pentru materiale eco poate determina compania să adauge produse din materiale eco. Acest pas trebuie comunicat eficient. Se poate adapta viziunea afacerii înspre dezvoltare sustenabilă. Se poate lua ca exemplu al 12-lea SDG al ONU. Baza de clienți loiali relaționată cu numărul de cumpărători online în creștere indică faptul că afacerea poate crește numărul de clienți loiali prin programe de loializare a clienților noi. | (WO: min-max) Toate cele 3 puncte slabe, în relație cu piața pentru materiale eco în creștere, pot determina afacerea să dezvolte noi produse deoarece:Pot crea diferențiere și unicitate astfel.Pot crește portofoliul de produse.Ambele motive susțin creșterea cifrei de afaceri. Diferențierea și unicitatea afacerii, în relație cu numărul cumpărătorilor online în creștere, pot determina afacerea să adopte o viziune globală, adaptată la cerințele generale ale pieței. Portofoliul de produse limitat, în relație cu numărul de cumpărători online în creștere, indică necesitatea de adaptare și extindere a gamei de produse. |
| Amenințări: – Competiție acerbă; -Bugete de marketing foarte mari; | (ST: max-min) Baza de clienți loiali în relație cu competiția acerbă reprezintă focusul acestui punct al analizei. Clienții loiali sunt baza strategiei de evitare a amenințării provocate de competiție. Extinderea numărului de loiali duce la o poziționare mai bună și mai eficientă în relație cu competitorii. Clienții loiali (cei care se întorc pentru alte cumpărături) au un cost de achiziție mult mai mic.Asta duce și la o eficientizare a cheltuirii bugetului de marketing. Acest pas al analizei indică necesitatea de programe de loializare pentru a face față competiției și bugetelor de marketing ale acestora. | (WT: min-min) Relația dintre diferențierea dificilă și competiția acerbă este de o importanță majoră pentru viitorul afacerii. Minimizarea efectelor amândurora se poate face prin stabilirea și comunicarea eficientă a viziunii afacerii, a valorilor și misiunii, dar și prin crearea de relevanță și relativitate între ‘povestea noastră’ (a afacerii) și publicul țintă. Acest aspect poate minimiza și efectul negativ al diferenței între bugetele de marketing.Există posibilitatea să fie necesară o rundă de investiții pentru mărit bugetele de marketing și pentru extins linia de producție a noilor produse. |
Concluzionarea analizei și stabilirea strategiei
Prima strategie de implementat va fi una de comunicare:
- Trebuie scrisă, editată și implementată pagina “despre noi” cu secțiuni pentru viziuna, misiune, valori și pentru “povestea noastră”. În această pagină trebuie comunicat eficient de ce antreprenorul a plecat pe acest drum cu o companie de produs haine. Această comunicare trebuie să producă relevanță și relativitate pentru publicul țintă, trebuie să atragă și să rețină atenția și să îi facă pe aceștia să se regăsească în poveste.
- Trebuie comunicată foarte bine viziunea/misiunea sustenabilității astfel încât afacerea să se și diferențieze.
- Adoptarea SDG-urilor trebuie să fie comunicată eficient, prin puterea exemplului, pentru a nu se confunda cu “sdg-washing-ul”.
A doua strategie necesară este cea de loializare:
- Este nevoie de programe de loializare pentru clienți. Afacerea se poate baza pe clienții loiali pentru a diminua efectele amenințărilor.
De considerat:
- Pregătirea pentru o potențială rundă de investiții pentru a asigura finanțe de extindere linie producție și marketing.
Implementare și măsurare
Prima strategie este ușor de implementat, dar dificilă de măsurat.
Trebuie urmărite KPI-uri precum clienți noi, click-uri pe pagina “despre noi”, timp petrecut pe pagină.
A doua strategie, cea de loializare, implică crearea de programe pentru loializare, campanii de vânzări targetate și campanii de reduceri. În funcție de canalele de comunicare, trebuiesc urmăriți KPI-urile potrivite.
Concluzii
Folosit într-un mod corect, SWOT este un instrument puternic pentru antreprenori și manageri, un instrument care oferă o înțelegere profundă a afacerii și a mediului înconjurător.
Prin identificarea punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor, SWOT-ul permite luarea de decizii informate și dezvoltarea de strategii eficiente. Această abordare structurată ajută la maximizarea avantajelor competitive, la identificarea de noi oportunități și la minimizarea riscurilor și amenințărilor.
Prin aplicarea analizei SWOT și prin adaptarea constanta la condițiile de piață, antreprenorii pot construi afaceri solide și competitive, pregătite pentru a face față provocărilor și pentru a valorifica oportunitățile noi.
